Noutati in medicina si alte informatii

Foarte interesant! Multumim!

ABBA a scris:Foarte interesant! Multumim!

Am uitat ca eu am initiat acest topic. Bine ca l-am gasit, am ceva exact pentru el. E un articol scris de mine. La sfarsit aveti si bibliografia.

Adevărul despre medicina oficială

De la Pasteur la Hamer – partea întâi

“Ştiinţa se bazează pe experiment, pe dorinţa de a contesta doctrina veche, pe o deschidere de a vedea universul aşa cum este el în realitate. Prin urmare, ştiinţa, uneori, necesită curaj - cel puţin curajul de a pune la îndoială înţelepciunea convenţională.”, Carl Sagan

Dacă despre așa-numitele conspirații s-au străduit să își șteargă urmele cenzurând internetul, am găsit în schimb suficiente documente despre falsa valoare a cercetărilor chimistului Louis Pasteur (1822-1895). La vremea când Pasteur își lansa teoriile, mai exista un cercetător, medic, Antoine Béchamp (1816-1908).
Concepţia lui Pasteur era aceea că bolile sunt provocate de agenţi patogeni proveniţi din afara corpului. Acesta a început să facă studii de microbiologie. De unde veneau acești agenți patogeni, el nu știa. Cert este că îi întâlnim peste tot. Boala este întâmplătoare, susţinea el. Iar omul trebuie să se apere contra „loviturilor soartei“. Iar contra agenţilor patogeni trebuia luptat cu orice mijloc. O concepţie care se potrivea perfect unei epoci post-napoleoniene, în care totul se regla cu arma în mână. Pentru a preveni bolile, Pasteur recomanda „vaccinarea preventivă“. O vedem şi astăzi, cât de bună este. (exact așa scrie, în articolul Despre boală și păcat, de pe site-ul Ortodoxia cuantica, datat 21.05.2017). Medicii au preluat aceste informații, iar aceasta a dus la o dezvoltare impetuoasă a industriei farmaceutice. Omenirea trebuia să se ferească de bacterii. Faptul că avem de câteva ori mai multe bacterii în corp decât celule proprii, asta desigur că știința nu avea de unde să știe la acea vreme.
Teoria germenilor a lui Pasteur nu a fost însă acceptată de toţi. Unul dintre contemporanii lui, Antoine Béchamp, susţinea o concepţie complet opusă. Şi total nerentabilă din punct de vedere financiar. Béchamp nu considera germenii ca fiind ceva străin şi separat de corpul omenesc, duşmănos acestuia, care venea din „afară“, ci pur şi simplu ca pe o premiză a vieţii. În permanenţă Béchamp a susţinut faptul că organismul nu poate fi lipsit de germeni (pur), aşa cum susţinea chimistul Pasteur. Germenii sunt poliformi (îmbracă forme diferite), nu au un anumit „loc“ unde stau (se găsesc), şi nu se comportă capricios, ci conform legilor vieţii. Înmulţirea lor nu se produce în nici un caz necontrolat.
Din păcate, concepţia lui Béchamp nu era „rentabilă“. Cu aşa ceva nu se puteau face bani. Aşa ceva nu băga frica în oasele nimănui. Şi pentru aşa ceva nu este nevoie de medicamente, chimioterapii şi antibiotice sau antivirale. Aşa că Béchamp nu-şi mai găseşte locul în manualele medicinei actuale.
În anul 1925 noi descoperiri reînvie spiritul lui Béchamp. Articolul găsit este pe site-ul universfarmaceutic.ro. Aici citim despre cercetările microbiologului Gunter Enderlein (1872-1968). Plecând de la cercetările lui Antoine Béchamp, Enderlein a demonstrat că sângele nu este steril şi că microorganismele care-l populează pot apărea în diferite stadii de dezvoltare şi sub diverse forme, fără a-şi pierde caracteristicile lui specifice. Bazându-se pe o imensă muncă de cercetare, el a concluzionat că perspectiva monomorfică asupra bolii, susţinută de Pasteur şi alţii (şi care stă la baza medicinei alopate actuale), nu mai poate fi mult timp menţinută, şi că perspectiva teoriei pleomorfice reflectă mult mai exact procesul de boală. Enderlein şi-a dedicat întrega viaţă şi întreaga muncă de cercetare ştiinţifică pentru a-şi susţine teoriile şi a descoperit remediile izopate care derivă din ele. A publicat peste 500 de articole ştiinţifice. Lucrarea sa de bază “Ciclogenia bacteriei”, Berlin, 1925, descrie în detaliu ciclul de dezvoltare al endobiontului (vezi mai jos explicatia denumirii) în diversele sale forme. Pleomorfismul se bazează pe teoria că fiecare organism cu sânge cald este populat de un germene primitiv de origine vegetală, care-şi poate schimba forma sub influenţa factorilor de mediu extern. Prin examinarea sângelui cu ajutorul microscopiei în câmp întunecat, Enderlein a observat că cele mai mici forme vii (pe care le-a numit endobionţi) trăiesc într-o simbioză naturală cu organismul gazdă, cu beneficii mutuale.
Acest articol este semnat de un medic homeopat care oferă un tratament cu remedii izopate. Eu am citit despre tot felul de tratamente, terapii si remedii, de-a lungul timpului. Mereu un tratament apare, este inovator, vindecă, apoi cade în desuetudine. Apoi apare altul, cu aceeași traiectorie. Și altul, și altul. Deja citeam despre ele și nu mă mai interesau. Știam că peste câțiva ani va apare unul și mai bun, chipurile! Așa am ajuns să caut ceva și eram tot nemulțumită. Până am citit despre cauzele emoționale ale bolilor, studiate de dr. Hamer (1935-2017).

Legile biologice descoperite de dr. Ryke Geerd Hamer - partea a doua

„Veți cunoaște adevărul, iar adevărul vă va face liberi.” (Ioan 8, 32)

Când am citit prima dată despre dr. Hamer nu i-am dat mare importanță. Alte teorii, alte vindecări… Apoi nu știu ce am citit, vizionat, că am devenit foarte interesată și cumva mi-am dat seama de importanța lucrurilor despre care vorbește. Am realizat că e ceea ce căutam. Cauza bolilor nu e înafara noastră, nu avem nevoie să găsim o anumită terapie, ci să putem discuta cu noi înșine așa cum nu am făcut-o poate niciodată. Apoi, în ultimii patru ani, am citit atât teoria, cât și despre cazuri discutate pe un grup pe facebook din care nu mai fac parte, deoarece conducătorul grupului nu permitea alte păreri decât cele ale doctorului Hamer și cele ce i se păreau lui corecte. Am fost scoasă de pe grup când am intrat în alt grup, rival din punctul lui de vedere. Fusesem avertizată de patru ori că, dacă mai vin cu păreri proprii, mă elimină. În următorul grup unde am discutat și discutăm despre aplicațiile acestor legi biologice în viața noastră, sunt și azi, și citesc aproape zilnic despre persoane care aflând despre dr. Hamer și descoperirile lui, simt că pot găsi soluții la probleme nerezolvate de către medicina alopată sau se pot vindeca de mici afecțiuni fără a recurge la medicamente. De asemenea îmi expun și eu diverse probleme minore, deoarece între noi sunt câțiva terapeuți. Un lucru minunat este că dacă ești o persoană deschisă, poți descoperi că observi cauzele afecțiunilor altora sau poți căuta în documentele grupului și să ajuți ca alte persoane să facă niște sondări interioare și să descopere cauza afecțiunii. Apoi, cu deschidere și sinceritate, oricine are astfel acces la vindecarea proprie. Un lucru este cert: nu suntem vindecați, ci ne vindecăm! Absolut întotdeauna. Nu tratamentele ne vindecă, ci ele ne ajută să trecem cu bine prin perioada necesară vindecării! Tratamentele de orice fel, administrate corespunzător, ajută organismul să se vindece! De asemenea, orice terapie, absolut oricare, poate fi folosită de oameni, dacă ei simt că i-ar putea ajuta. Totul folosit inteligent, rațional, având încredere în persoana proprie și în Dumnezeu.
La un moment dat am citit despre viața medicului Hamer. Când am vrut să scriu acest articol, am regăsit biografia lui cu ajutorul browserului duckduckgo.
Dr. Hamer s-a născut în 1935, în Germania, Frisia de Est. În anul 1953 a început să studieze medicina, teologia și fizica la Universitatea din Tuebingen. La 22 de ani și-a finalizat masteratul în teologie și apoi, patru ani mai târziu, și-a primit licența profesională ca doctor în medicină. În 1972, dr. Hamer a terminat specializarea în medicină internă și a început să lucreze la clinica universității din Tuebingen ca internist responsabil de pacienții cu cancer. A arătat și un talent extraordinar pentru inventarea dispozitivelor medicale. Printre altele, deține brevetul pentru un bisturiu non-traumatic care este de douăzeci de ori mai ascuțit ca o lamă de ras, un fierăstrău special pentru os în chirurgia plastică și o masă de masaj care se ajustează automat la contururile corpului.
Invențiile i-au permis să se mute cu familia în Italia. Cu soția lui, medic și ea, a condus un cabinet privat în Germania. În Italia a început să trateze gratuit bolnavii din mahalalele Romei. La 18 august 1978 a primit vestea șocantă că fiul lor Dirk a fost împușcat accidental de către prințul italian Victor Emanuel de Savoia. Pe 7 decembrie același an, Dirk a cedat din cauza rănilor și a murit în brațele tatălui său. De aici se despart două surse din care am aflat despre cursul vieții doctorului Hamer. Într-una din ele este descrisă epopeea prin care au trecut părinții încercând să facă dreptate fiului lor. Din păcate, după multe procese și șicane din partea prințului Victor Emanuel de Savoia, prințul a fost găsit vinovat doar de deținerea accidentală a unei puști M1 Garand. A primit o pedeapsă cu închisoare pe șase luni, cu suspendare. Din altă sursă, decesul fiului, care l-a marcat puternic pe tatăl lui, dr. Hamer, nu a fost până la urmă ceva complet negativ, deoarece pe lângă faptul că dr. Hamer a dezvoltat un cancer de testicule care l-a făcut să înceapă cercetări pe pacienții cu diverse forme de cancer, el simțea susținerea fiului său de dincolo de moarte, deoarece era dirijat: “acum mai trebuie să studiezi, să cercetezi mai mult ca să ai mai multe rezultate” - sau – „ai descoperit ceea ce trebuia descoperit”. Acestea erau gânduri care îi veneau ca o inspirație și dr. Hamer era convins că fiul său îl ajuta.
Cum spuneam, dr. Hamer a fost diagnosticat ca având cancer de testicule la puțină vreme după moartea fiului. Întrucât nu a fost niciodată grav bolnav, a presupus că acest cancer poate avea legătură cu pierderea neașteptată a fiului. Experiența lui cu cancerul l-a dus pe dr. Hamer într-o călătorie științifică extraordinară. Pe vremea aceea șef al unei clinici din Munchen, deoarece plecase din Italia, el a început să investigheze istoricul pacienților de cancer și a aflat curând că, la fel ca el, toți au experimentat un șoc neașteptat. Urmărind ipoteza că toate procesele corporale sunt controlate de creier, el a analizat scanările cerebrale ale pacienților și a descoperit niște zone albe sub forma unor inele concentrice, în diferite zone din creier, în funcție de tipul șocului suferit. Celulele creierului care primesc șocul trimit un semnal biochimic către celulele corpului corespunzătoare, care răspund prin diverse mecanisme de adaptare a organismului. Motivul pentru care conflictele specifice sunt legate în mod clar de zone specifice din creier este că, în timpul dezvoltării organismului uman, fiecare zonă a creierului a fost programată să răspundă instantaneu la situațiile care ar putea amenința supraviețuirea individului și/sau a speciei. În timp ce trunchiul cerebral, cea mai veche parte a creierului, este programat cu conflicte primordiale legate de respirație (conflict de moarte-frică, dacă nu poți respira, mori), reproducere (conflicte de procreație) și hrană (conflicte legate de bucățica de hrană), cerebelul, cea mai tânără parte a creierului, se corelează cu probleme existențiale avansate (conflict de separare, conflict teritorial).
Cercetările doctorului Hamer deranjează însă teoriile existente ale medicinei convenționale. Explicația sa despre boală ca o interacțiune semnificativă între psihic, creier și organul corespunzător infirmă opinia că boala apare întâmplător sau ca urmare a unei greșeli a naturii. Continuând astfel afirmațiile doctorului Béchamp, bazate pe observații susținute de cercetările acestuia, dr. Hamer spulberă miturile celulelor canceroase maligne sau ale microbilor malefici și identifică “bolile infecțioase”, precum și tumorile canceroase ca măsuri de urgență naturale, menite să salveze organismul și nu, așa cum am fost învățați, pentru a-l distruge.
În octombrie 1981, dr. Hamer și-a prezentat cercetările la Universitatea din Tuebingen ca teză post-doctorală. Obiectivul a fost ca rezultatele sale să fie testate pe cazuri echivalente, astfel încât Noua Medicină să poată fi predată tuturor studenților la medicină și ca pacienții să poată beneficia de descoperiri cât mai curând posibil. Dar spre marea lui surpriză, comisia universității i-a respins munca și a refuzat să-i evalueze teza. Acesta era un caz fără precedent în istoria Universității. În plus, la scurt timp după ce și-a predat teza, dr. Hamer a primit ultimatum să își nege concluziile sau, în caz de refuz, contractul său nu va fi reînnoit. Era extrem de dificil pentru el să înțeleagă de ce voiau să îl expulzeze din clinică. Și-a dat demisia și s-a retras în cabinetul său privat, unde și-a continuat cercetările. Încercările de a deschide o clinică privată au eșuat din cauza celor care s-au opus.
În 1985, după 29 de ani de căsătorie și creșterea a patru copii, soția sa a murit. Nu și-a revenit niciodată după durerea pricinuită de pierderea fiului ei și intimidările nemiloase ale familiei Savoia. Hărțuirea doctorului Hamer a culminat în 1989, când o sentință judecătorească l-a oprit să practice medicina. Deși munca sa științifică nu a fost niciodată studiată pentru a fi respinsă, el și-a pierdut licența medicală pe motiv că a refuzat să renunțe la constatările sale privind originea cancerului și să se conformeze principiilor medicinei oficiale.
În 1997, dr. Hamer a fost arestat și condamnat la 19 luni de închisoare pentru că a furnizat informații medicale gratuite fără o licență medicală unui număr de trei persoane. Când dr. Hamer a fost arestat, poliția a căutat dosarele pacienților săi. Dintr-un total de 6500, după mai bine de cinci ani, 5000 erau încă în viață. Cu toate acestea, Universitatea din Tuebingen refuză să testeze activitatea științifică a dr. Hamer. În mod similar, medicina oficială refuză să susțină Noua Medicină Germanică în ciuda numeroaselor sale verificări de către medici și asociațiile profesionale. Cei care au refuzat să îi confirme cercetările, au spus, printre altele, că nu sunt reproductibile. O scuză ușor de găsit, când vindecarea depinde de cât de conștient este omul de gândurile și emoțiile sale.
În 2003, dr. Hamer a dorit să înregistreze oficial denumirea de Noua Medicină, dar nu i s-a permis aceasta de către instituțiile abilitate. A reușit să înregistreze denumirea de Noua Medicină Germanică în Marea Britanie.
La 8 septembrie 2004, dr. Hamer a fost arestat la domiciliul său din Spania. A fost condamnat la trei ani de închisoare fără probațiune. Acuzațiile au fost de fraudă și complicitatea la practica ilegală a medicinii. El fusese acuzat și găsit responsabil pentru moartea cetățenilor francezi din cauza disponibilității publicațiilor sale în limba franceză. Trebuie menționat că dr. Hamer nu a vorbit niciodată cu niciunul dinntre indivizi în persoană. A fost eliberat în februarie 2006. În martie 2007 a fost forțat să părăsească exilul său spaniol. A plecat în Norvegia, unde a fost în siguranță pentru a-și continua munca vieții. În urma unui accident vascular cerebral, doctorul în medicină Ryke Geerd Hamer a murit pe 2 iulie 2017, în casa sa din Sandjeford la vârsta de 82 de ani. Este înmormântat în Erlangen, Germania, unde s-a căsătorit cu iubita sa soție Sigrid.
Epilog
Căutând informații, am citit și ce spune wikipedia de limbă engleză. Acolo am găsit că a fost acuzat de anti-semitism, deoarece susținea că chimioterapia si morfina sunt folosite pentru uciderea în masă a civilizației occidentale, în timp ce un astfel de tratament nu este utilizat în Israel. Dr. Hamer mai suspecta că acele ace hipodermice sunt folosite în timpul chimioterapiei pentru a implanta cipuri care conțin microcapsule cu otravă care pot fi activate prin satelit pentru a ucide în mod specific pacienții. Avea suspiciuni că vaccinul împotriva gripei porcine din 2009 a fost folosit și pentru a marca persoanele cu aceste cipuri.
În noua medicină germanică învățăm despre înțelepciunea biologică a organismelor noastre din întreaga lume vie, despre incredibila capacitate de a se adapta a fiecărei celule. Fizic, mental, psihic, oamenii în mod specific, dețin uneltele necesare pentru a-și asigura o bună stare de sănătate. În ultimii ani au apărut și alte domenii conexe acestei noi medicini, cum ar fi Recall Healing, care are o abordare mai complexă, bazată pe emoțiile ce le simt oamenii, pe bagajele emoționale preluate de la părinți sau alte persoane foarte apropiate. Eu însămi am observat pe mine aceste legi biologice descoperite de dr. Hamer și mă bucur de sănătate. De câțiva ani nu am mai luat calmante pentru banalele dureri de cap, deoarece îmi trec în decurs de câteva minute, eu știind cauza lor, identificând imediat gândurile și stările mele care au provocat acele dureri. Nu mai țin cu mine medicamente la îndemână, cum făceam când eram mai tânără, când aveam câte o aspirină, algocalmin sau paracetamol. În această perioadă 2020-2021 am decis să am la îndemână bomboane cât mai naturale, ca să evit vreo tuse suspectă în ochii altora. Eu știu că cel mai frecvent, o tuse apare atunci când te-ai abținut să vorbești ceva sau ai fost împiedicat.
Sunt sigură că va veni momentul când cercetările doctorului Hamer și ale altora vor fi recunoscute, iar oamenii vor fi stăpâni pe sănătatea lor, nedepinzând decât într-o foarte mică măsură de medicamente. De aceea n-am avut nicio clipă temerea, în ultimii ani, că m-aș putea îmbolnăvi de ceva grav, așa cum vor să ne facă azi unii să credem. Suntem oameni, deci suntem ființe care pot și trebuie să fie stăpâne pe viața și sănătatea lor!

Bibliografie
1. learninggnm.com, Biography of Dr. med. Ryke Geerd Hamer
2. inlpsi.ro, Antoine Béchamp și teoria microzimelor
3. ortodoxiacuantica.ro, Despre boală și păcat
4. universfarmaceutic.ro, Conceptul de pleomorfism și terapia izopată
5. infogalactic.com, Vittorio Emanuele, Prince of Naples
6. en.wikipedia.org, Ryke Geerd Hamer
7. newmedicine.ca

Faptul că avem de câteva ori mai multe bacterii în corp decât celule proprii,

Doamne aoara si pazeste, ce gogorita!
Gata, m-am plictisit de aiureli, ma opresc din citit.
Tocmai eradicarea multor boli, prin vaccinare, combate, cu brio, teoriile sustinute mai sus.
Ca industria farmaceutica face bani din prostirea prostilor, e normal. Atita timp cit este un fraier care sa dea bani, se gaseste si un istet care sa-i adune! Dar de la a inghiti tot felul de suplimente alimentare (daca-s suplimente alimentare, de ce naiba nu se gasesc pe raft, la supermarket?) si pina la a contesta valoarea unui vaccin, e cale lunga. Gindeste-te numai la eradicarea poliomelitei, cite vieti de copii a salvat!
Tot in aceasta perioada, mai citisem niste elucubratii despre "aciditatea" virusului covid (adica daca se zicea ca are secvente de ARN, e acid?) ce se poate combate cu ...fructe! care, vezi Doamne, au pH-ul ...ridicat. Se mergea pina acolo incit se recomanda nu stiu ce fruct, care avea pH-ul..20! Mai sa fie! Te las pe tine sa descoperi gogomania. Si normal, totul documentat cu opiniile a tot felul de "doctori", citati de pe site-uri "prestigioase".